Ce este colita? Cauze, simptome și tratament

Tipuri de colită

Există multe tipuri de colită. Cele mai frecvente includ:

• bolile inflamatorii intestinale (boala Crohn și colita ulcerativă şi colita microscopică;
• colita chimică - determinată de contactul mucoasei colonice cu substanțe iritante sau toxice;
• colita ischemică - apare atunci când aportul de sânge către colon este redus, mai frecventă la vârstnici și la pacienții cu boli cardiovasculare;
• colita infecțioasă - provocată de bacterii, virusuri sau paraziți; poate fi asociată cu intoxicații alimentare.;
• colita post-medicamentoasă - produsă ca reacție adversă la medicamente: antiinflamatoare nesteroidiene, antibiotice, medicamente citotoxice utilizate în chimioterapie.

Cauze comune ale colitei

Inflamarea colonului poate fi cauzată de o varietate de boli și infecții.

1.    Colita infecțioasă

Virusurile, paraziţii și bacteriile pot provoca infecții ale colonului. Majoritatea sunt boli transmise de alimente sau „intoxicații alimentare”.

• Cauzele bacteriene frecvente includ: Shigella; Escherichia Coli; Salmonella; Campylobacter.
• Infecțiile parazite: Giardia lamblia (giardioza). Transmiterea se face prin apă contaminată, provenită din surse precum râuri, lacuri, piscine, fântâni sau rezervoare.

2.    Colita ischemică

Apare atunci când fluxul sanguin către colon este redus sau blocat.

• Cauze vasculare: ateroscleroză, tromboze, embolii.
• Cauze mecanice: volvulus (răsucirea intestinului), hernie încarcerată.
• Factori sistemici: hipotensiune severă, șoc, deshidratare, anemie.

Simptome tipice: dureri abdominale intense, scaune cu sânge, febră.

3.    Bolile inflamatorii intestinale

• colita ulcerativă- inflamația începe din rect şi se poate extinde proximal la nivelul colonului. Tabloul clinic e determinat de extensia şi severitatea bolii, dar predomină rectoragiile şi diareea.
• boala Crohn - poate implica orice parte a tractului digestive, dar cel mai frecvent afectează colonul sau ileonul terminal. Simptomele cele mai frecvente sunt diareea cronică şi durerea abdominală;
• colita microscopică este altă formă de boală inflamatorie intestinală. Include 2 forme:
• colita colagenică;
• colita limfocitară.

Afecţiunea apare mai frecvent la femeile în vârstă şi se manifestă prin diaree apoasă, fără sânge.

4.    Colita chimică

Determinată de contactul mucoasei colonice cu substanțe toxice sau iritante, de exemplu soluții agresive utilizate în clisme.

5.    Colita medicamentoasă

Poate apărea ca efect advers al unor medicamente, inclusiv:

• antiinflamatoare nesteroidiene (AINS);
• inhibitorii pompei de protoni;
• antagoniștii receptorilor H2;
• beta-blocante;
• statine;
• imunosupresoare;
• vasopresoare.

Cum se diagnostichează colita: examene și teste recomandate

Diagnosticul colitei se stabilește pe baza istoricului medical (anamneză), a examinării clinice, a testelor de laborator și, dacă este necesar, a investigațiilor imagistice.

Tușeu rectal

Deși neplăcută, examinarea rectală este foarte importantă. Culoarea și consistența scaunului pot fi evaluate iar, dacă nu există sângerare evidentă, poate fi testat pentru hemoragii oculte (sânge invizibil cu ochiul liber).

Teste de laborator

• hemoleucograma completă va evalua numărul de globule roșii (pentru sângerare), globule albe (indicativă pentru inflamație sau infecție) și numărul de trombocite (coagulare).
• Teste de funcție renală - măsurarea ureei și creatininei pentru evaluarea funcției rinichilor, mai ales dacă există deshidratare.
• Probele de scaun: pentru identificarea infecțiilor bacteriene, virale sau parazitare.
• Alte teste pot fi recomandate în funcție de istoricul pacientului și de suspiciunile medicului.

Colonoscopie

• Este recomandată atunci când cauza colitei nu este clară sau există sânge în scaun neexplicat.
• Procedura constă în introducerea unui tub flexibil cu cameră (fibroscop) prin anus, pentru examinarea întregului colon.
• Prelevarea biopsiilor este esențială pentru diagnosticul bolilor inflamatorii intestinale.
• Colonoscopia este, de asemenea, un test important de screening pentru cancerul colorectal.

Investigații imagistice

• Ecografia abdominală - este o metodă ieftină, non-invazivă  şi accesibilă, Poate fi folosită pentru diagnosticul pozitiv, evaluarea complicaţiilor şi monitorizarea  eficacităţii tratamentului;
• Tomografia computerizată - Oferă imagini detaliate ale colonului și abdomenului. Este utilă în evaluarea rapidă a complicațiilor severe, precum perforația sau abcesul.
• Radiografia abdominală simplă - folosită pentru evidenţierea complicaţiilor;

Complicațiile colitei

Complicațiile colitei apar, de obicei, în cazul formelor severe și de lungă durată ale bolii și pot include:

• perforația colonului - inflamația prelungită slăbește pereții colonului, făcându-i mai susceptibili la rupturi; o ulcerație severă poate perfora mucoasa colonului, permițând bacteriilor din intestin să ajungă în cavitatea abdominală sau în sânge și să provoace infecții grave;
• megacolon toxic - este o complicație severă în care inflamația intensă paralizează mușchii colonului; ca urmare, alimentele și gazele se acumulează, ducând la o dilatație sau întindere periculoasă a intestinului gros;
• risc crescut de cancer de colon - inflamația cronică a colonului poate duce la modificări ale peretelui colonului, care în timp pot evolua către leziuni canceroase.

Întrebări frecvente și răspunsuri de la medicii buni de la MedLife

Este colita contagioasă?

Numai formele infecțioase de colită pot fi transmisibile (prin alimente sau apă contaminate).

Ce regim alimentar se recomandă în colită?

Se recomandă în general o dietă ușoară, cu alimente ușor de digerat și sărace în fibre, cu evitarea alimentelor procesate, bogate în zahăr și grăsimi, care pot crește inflamația.

În unele cazuri, se poate recomanda dieta de eliminare, cu eliminarea și reintroducerea treptată a alimentelor, pentru a le identifica pe cele care declanșează simptomele.

Colita este o afecțiune relativ frecventă, dar care poate deveni severă fără tratament adecvat. Diagnosticarea corectă este esențială pentru alegerea tratamentului potrivit. Dacă aveți simptome persistente, nu ezitați să consultați un medic gastroenterolog.