Despre teratozoospermie
Teratozoospermia este afecțiunea caracterizată printr-un procent crescut de spermatozoizi care prezintă o morfologie anormală, adică au o formă defectuoasă la nivelul capului, gâtului sau cozii. Această afecțiune este una dintre cauzele posibile ale infertilității masculine, deoarece spermatozoizii cu formă anormală pot avea dificultăți în a fertiliza ovulul. Procesul de fertilizare depinde de o morfologie normală a spermatozoizilor, ceea ce înseamnă că spermatozoizii trebuie să aibă o formă corectă pentru a înota către ovul și a-l penetra.
Diagnosticul de teratozoospermie este stabilit atunci când, la analiza de tip spermogramă, sunt indentificați mai puțin de 4% dintre spermatozoizi cu morfologie tipică.
Cauze
Cauzele teratozoospermiei sunt variate și pot fi atât medicale, dar și genetice sau legate de stilul de viață.
Afecținile medicale care determină modificarea morfologiei spermatozoizilor sunt:
- varicocel - reprezintă dilatarea venelor de la nivelul scrotului.și produce creșterea temperaturii testiculare, afectând formarea spermatozoizilor;
- infecții urogenitale - prostatite, epididimite, infecții cu Chlamydia, Ureaplasma, Mycoplasma, care provoacă inflamație și stres oxidativ la nivel testicular;
- dezechilibre hormonale - testosteron scăzut, modificări ale nivelurilor hormonului foliculostimulant (FSH) și a hormonului luteinizant (LH), produși de glanda hipofiză și esențiali pentru funcția testiculară și pentru producția de spermă, hipotiroidism sau hipertiroidism;
- expunerea la toxine sau radiații - pesticide, metale grele (plumb, mercur), solvenți industriali, dar și chimioterapie sau radioterapie.
Există și factori genetici care pot cauza teratozoospermie, cum ar fi:
- anomalii cromozomiale - mutații ale cromozomului Y, implicat în spermatogeneză;
- morfologii severe – globozoospermia (o afecțiune rară care provoacă infertilitate masculină, caracterizată prin spermatozoizi cu capete rotunde care nu au înveliș necesar pentru fertilizare).
Cauzele fiziologice sau anatomice pot fi:
- torsiunea testiculară anterioară - afectează țesutul testicular;
- traumatisme testiculare;
- criptorhidie - testicul necoborât la naștere.
Cauzele teratozoospermiei pot fi legate și de stilul de viață:
- fumatul - reduce numărul de spermatozoizi normali și crește fragmentarea ADN-ului;
- consumul excesiv de alcool - afectează producția de testosteron și calitatea spermatozoizilor;
- consum de droguri - inhibă producția hormonală și spermatogeneza;
- temperatura ridicată - testiculele trebuie să rămână cu 2–3°C mai reci decât restul corpului pentru a produce spermă de calitate;
- stresul cronic – crește nivelul cortizolului și afectează indirect producția de testosteron și maturarea spermatozoizilor.
De asemenea, există și cauze metabolice și nutriționale care pot duce la teratozoospermie, cum ar fi:
- obezitatea - determină dereglări hormonale (estrogen crescut, testosteron redus) și inflamație cronică;
- deficit de nutrienți - zincul, seleniul, acidul folic, vitamina C și vitamina E sunt esențiale pentru protecția și maturarea spermatozoizilor.
Când niciuna dintre cauzele de mai sus nu sunt identificate, într-un procent destul de ridicat, de aproximativ 30-40%, cauza rămâne necunoscută, diagnosticul fiind de teratozoospermie idiopatică.
Factori de risc
Principalii factorii de risc pentru teratozoospermie sunt:
- varicolelul - una dintre cele mai frecvente cauze asociate cu morfologia scăzută;
- istoric familial de infertilitate masculină;
- probleme tiroidiene, hipogonadism, disfuncții hipotalamo-hipofizare;
- vârsta - după 40–45 de ani, calitatea spermei tinde să scadă treptat.
- modificări ale nivelurilor hormonale (testosteron, estrogen);
- vârsta - după 40–45 de ani, calitatea spermei tinde să scadă treptat;
- stilul de viață – fumatul, consum excesiv de alcool, consumul de droguri;
- expunerea la temperaturi ridicate - sauna, băile fierbinți, laptop pe genunchi;
- expunerea la toxine industriale - solvenți, pesticide, ftalați, bisfenol A;
- expunere profesională la metale grele - plumb, mercur, cadmiu.
Simptome
Teratozoospermia nu are simptome proprii, iar majoritatea bărbaților nu observă nimic în viața de zi cu zi. De cele mai multe ori, afecțiunea este descoperită doar prin spermogramă, atunci când un cuplu investighează o posibilă problemă de fertilitate.
Pot exista, însă, și simptome indirecte sau semne asociate cauzei subiacente a teratozoospermiei, cum ar fi dificultatea în obținerea unei sarcini după mai mult de 12 luni de contact sexual neprotejat.
De regulă, simptomele care conduc la diagnosticare sunt cele cauzate de anumite afecțiuni medicale, precum:
- varicocel – produce durere surdă sau greutate în scrot, asimetrie testiculară sau vene dilatate palpabile;
- infecții urogenitale – senzație de arsuri la urinare, disconfort testicular, secreții anormale, durere sau febră (în cazurile acute);
- dezechilibre hormonale – care determină simptome de scădere a libidoului, disfuncție erectilă, oboseală cronică sau pierderea masei musculare
Diagnosticare
Teratozoospermia este diagnosticată exclusiv prin analizarea spermei, nu prin semne clinice, și implică evaluarea detaliată a morfologiei spermatozoizilor. Principalul criteriu de diagnostic este identificarea unui procent mai mic de 4% de spermatozoizi cu morfologie normală.
Metodele de diagnostic sunt:
- spermograma (analiza materialului seminal) - este metoda principală și indispensabilă pentru diagnostic, prin care sunt evaluate volumul ejaculatului, concentrația spermatozoizilor, mobilitatea lor, morfologia pe criterii Kruger (cea mai importantă parte în identificarea teratozoospermiei);
- teste suplimentare (la nevoie) - testul de fragmentare a ADN-ului spermatic, ecografie testiculară, profil hormonal masculin, testări pentru infecții urogenitale.
Diagnosticul de teratozoospermie este stabilit de regulă de medicul ginecolog, specializat în sănătatea reproductivă masculină, dar poate fi pus și de medicul urolog.
Tratament
Tratamentul teratozoospermiei depinde de cauza identificată, de severitatea morfologiei anormale și de obiectivul cuplului, respectiv obținerea unei sarcini naturale sau prin reproducere asistată. Tratamentul nu este singular, ci implică o combinație de intervenții medicale, modificări ale stilului de viață și, uneori, anumite tehnici de laborator.
Specialiștii Medlife explică ca, dacă teratozoospermia este determinată de cauze medicale, tratamentul va viza în special aceste afecțiuni primare:
- varicocelul – varicocelectomie, intervenție chirurgicală, care poate îmbunătăți semnificativ morfologia, mobilitatea și concentrația spermatozoizilor;
- infecții urogenitale - prostatite, epididimite, infecții cu Chlamydia, Mycoplasma, Ureaplasma, care se tratează cu antibiotice, antiinflamatoare sau eventual terapii adjuvante;
- dezechilibre hormonale - hipogonadism, disfuncții tiroidiene, prolactină crescută, care se tratează adaptat cu terapii hormonale sau prin corectarea afecțiunilor endocrine.
Dacă este determinat de stilul de viață, tratamentul teratozoospermiei va viza modificările cauzelor funcționale sau idiopatice, cum ar fi:
- reducerea stresului oxidativ - renunțarea la fumat, alcool, droguri;
- gestionarega temperaturii testiculare – prin evitarea saunei, băilor fierbinți, a purtării hainelor foarte strâmte sau a lucrului cu laptopul pe genunchi;
- controlul greutății;
- gestionarea stresului – somn de minumum 7–9 ore și reducerea stresului mental prin sport, meditație sau activități regulate;
- aport de antioxidanți și suplimente - reduce stresul oxidativ și poate îmbunătățiri morfologia și mobilitatea spermatozoizilor.
În cazul în care toate aceste tratamente nu îmbunătățesc nivelul de normalitate al spermatozoizilor, pentru tratamentul fertilității în cuplu specialiștii Medlife recomandă:
- inseminare intrauterină – cu rată moderată de success, folosită doar dacă morfologia spermatozoidului este moderat afectată și ceilalți parametri sunt buni;
- fertilizare in vitro (FIV) - utilă în cazurile moderate sau severe;
- injectarea intracitoplasmatică a spermatozoidului – procedură eficientă pentru teratozoospermiae severă, în care embriologul selectează manual un spermatozoid cu formă cât mai normală și îl injectează direct în ovul.
Complicații
Deși nu provoacă simptome directe, teratozoospermia poate avea complicații importante, în special legate de fertilitate. Complicațiile variază în funcție de severitatea afecțiunii, de cauză și de asocierea cu alte modificări, precum fragmentarea ADN crescută.
Principalele complicații ale teratozoospermiei sunt:
- dificultatea obținerii unei sarcini;
- infertilitate;
- fertilizare dificilă;
- risc mai mare de avort spontan;
- scăderea calității embrionilor;
- rată scăzută de succes în procedurile de inseminare.
Complicații cauzate de teratozoospermie pot fi și cele de ordin psihologic, cum ar fi:
- anxietate;
- scăderea stimei de sine;
- stres de cuplu;
- presiune emoțională legată de infertilitate.
Complicațiile teratozoospermiei sunt în principal legate de fertilitate, dar pot afecta și sănătatea emoțională și pot semnala alte probleme medicale.
Prevenție
Prevenirea teratozoospermiei presupune măsuri de protejare a sănătății testiculare, prin reducerea stresului oxidativ și evitarea factorilor care afectează calitatea spermei. Nu toate cazurile pot fi prevenite, cum ar fi cele genetice, dar majoritatea formelor ușoare și moderate pot fi semnificativ reduse prin măsuri simple și consecvente. Principalele metode de prevenție sunt:
- evitarea factorilor care cresc temperatura testiculară;
- renunțarea la fumat;
- limitarea consumului de alcool;
- evitarea consumului de droguri și a steroizilor anabolizanți;
- reducerea expunerii la toxine și chimicale;
- menținerea unei greutăți corporale normale;
- reducerea stresului cronic.
Sănătatea spermatozoizilor poate fi întreținută și cu ajutorul unei diete bogate în antioxidanți, cunoscuți că neutralizează radicalii liberi care afectează structura spermatozoizilor. Antioxidanții sunt prezenți în legumele verzi, ca broccoli și spanac, în fructele citrice bogate în Vitamina C, în nuci, semințe și migdale, dar și în peștele gras de tip somon, sardine, care are un nivel ridicat de omega- 3.
De asemenea, pentru prevenirea teratozoospermiei este necesar să fie tratate din timp infecțiile urogenitale cronice, de genul prostatite, epididimite, infecții cu Chlamydia sau Ureaplasma, care cresc inflamația și afectează morfologia.
Toate aceste măsuri pot reduce semnificativ riscul și pot îmbunătăți calitatea spermei în 2–3 luni, durata unui ciclu complet de spermatogeneză.
Întrebări frecvente despre teratozoospermie
Ce este teratozoospermia?
Teratozoospermia provoacă simptome?
Teratozoospermia este același lucru cu infertilitatea?
Ce cauzează teratozoospermia?
Cum se diagnostichează teratozoospermia?
Cine pune diagnosticul?
Poate fi tratată teratozoospermia?
Poate teratozoospermia duce la avort spontan?
Poate fi prevenită teratozoospermia?
Teratozoospermia este reversibilă?
Teratozoospermia este moștenită genetic?
Bibliografie
- Spies, Dra Katharina. “Teratozoospermia: Definition, Causes, and Effective Treatments | Vida Fertility.” Vida Fertility, 7 Feb. 2024, vidafertility.com/en/teratozoospermia-2/. Accessed 2 Dec. 2025.
- Dr. Karthik Gunasekaran. “Teratozoospermia – Teratospermia – Causes & Treatment.” Sexologists in Chennai Treating Men’s Infertility (Premature Ejaculation, Erection Problems Etc) since 28 Years, Metromale Clinic & Fertility Center, 10 Oct. 2020, www.metromaleclinic.com/teratozoospermia-teratospermia-causes-treatment/. Accessed 2 Dec. 2025.
- “What Is Teratozoospermia? - Symptoms, Causes & Treatment.” Aspire Fertility Center, Mar. 2024, www.aspirefertility.in/teratozoospermia/. Accessed 2 Dec. 2025.
Echipa medicală - Urologie
Solicită o programare
Alege opțiunea de a te programa online, simplu și rapid, prin intermediul formularului de programare.