Cele mai frecvente tipuri de cancer la bărbați

25 August 2026
Autor: Echipa medicală MedLife
Urolog explica pacientului rezultatele consultului folosind o planseta medicala

Statistica generală și importanța screeningului oncologic la bărbați

La nivel mondial, bărbații dezvoltă mai frecvent cancer decât femeile. Diferența este explicată printr-o combinație de factori biologici, hormonali, comportamentali și de stil de viață. În plus, mulți bărbați ajung la medic abia după apariția simptomelor, când boala este deja într-un stadiu avansat.

Screeningul urmărește identificarea unor leziuni precanceroase sau a cancerului în faze incipiente, înainte de apariția simptomelor. Pentru multe tipuri de cancer, tratamentul început în stadiile timpurii este asociat cu rate de supraviețuire de peste 90%, în funcție de localizare și de extinderea bolii.

Printre cei mai importanți factori modificabili se numără:

  • fumatul și expunerea la fumul de tutun;
  • consumul excesiv de alcool;
  • alimentația bogată în carne roșie și carne procesată și săracă în fibre;
  • sedentarismul și excesul ponderal;
  • expunerea profesională la substanțe cancerigene (de exemplu: azbest, benzen sau gaze de eșapament).

1. Cancerul de prostată: cea mai răspândită neoplazie la barbati

Cancerul de prostată este unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer la bărbați. Boala apare prin dezvoltarea necontrolată a unor celule la nivelul prostatei, glandă situată sub vezica urinară, implicată în producerea lichidului seminal.

În multe cazuri, cancerul de prostată are o evoluție lentă și poate rămâne asimptomatic ani la rând. Există însă și forme agresive, care se pot extinde în afara prostatei, inclusiv la nivelul oaselor și al ganglionilor limfatici.

Simptome care pot apărea în stadii avansate:

  • dificultate la începerea urinării și jet urinar slab sau întrerupt;
  • urinări frecvente, mai ales în timpul nopții (nicturie);
  • senzația că vezica nu se golește complet;
  • sânge în urină sau în spermă.

Aceste simptome pot fi cauzate și de afecțiuni benigne ale prostatei, motiv pentru care este necesară evaluarea de către medicul urolog.

Discuția despre screening trebuie purtată individual cu medicul, în funcție de vârstă și factorii de risc.

Investigațiile utilizate includ:

  • dozarea PSA (antigenul specific prostatic) din sânge;
  • tușeul rectal, prin care medicul evaluează dimensiunea și consistența prostatei;
  • RMN multiparametric de prostată, recomandat atunci când există suspiciuni clinice sau valori crescute ale PSA, pentru a orienta necesitatea biopsiei.

Majoritatea ghidurilor recomandă inițierea discuției despre screening în jurul vârstei de 50 de ani la bărbații cu risc mediu și de la 45 de ani (sau chiar mai devreme în unele situații) la cei cu antecedente familiale importante sau alți factori de risc.

Pacient oncologic aflat in scaun cu rotile asteptand consultul medical in spital

2. Cancerul pulmonar: principala cauză de mortalitate prin cancer

Cancerul pulmonar este una dintre cele mai frecvente și mai grave forme de cancer, reprezentând principala cauză de deces prin cancer la nivel mondial. Boala apare prin dezvoltarea necontrolată a unor celule maligne în țesutul pulmonar, cel mai adesea la nivelul celulelor care căptușesc căile respiratorii.

Fumatul este responsabil pentru aproximativ 85% dintre cazurile de cancer pulmonar. Riscul crește odată cu durata și intensitatea expunerii la tutun, dar este influențat și de:

  • fumatul pasiv;
  • expunerea la radon, azbest și alte substanțe cancerigene;
  • poluarea aerului;
  • antecedentele familiale.

Cancerul pulmonar este împărțit în două categorii majore:

  • cancer pulmonar cu celule mici (microcelular) - o formă agresivă, strâns asociată cu fumatul și caracterizată prin evoluție rapidă;
  • cancer pulmonar fără celule mici (non-microcelular) - include adenocarcinomul, carcinomul scuamos și carcinomul cu celule mari, fiind cea mai frecventă categorie.

Semnele pot fi ușor confundate cu cele ale unor afecțiuni respiratorii obișnuite și includ:

  • tuse persistentă sau modificarea caracteristicilor tusei deja persistente;
  • tuse cu sânge sau spută cu striații sanguinolente;
  • dificultăți de respirație și durere toracică persistentă;
  • scădere involuntară în greutate și oboseală accentuată.

Pentru persoanele cu risc crescut, ghidurile recomandă tomografia computerizată toracică cu doză redusă de radiații (LDCT). În general, aceasta este indicată anual adulților cu vârste între 50 și 80 de ani, care au un istoric important de fumat și fumează în prezent sau au renunțat în ultimii 15 ani. Eligibilitatea este stabilită împreună cu medicul.

3. Cancerul colorectal: impactul major al stilului de viață

Cancerul colorectal apare la nivelul colonului sau rectului și, în majoritatea cazurilor, se dezvoltă lent din polipi adenomatoși, formațiuni benigne care se pot transforma în tumori maligne dacă nu sunt depistate și îndepărtate la timp.

Stilul de viață are un rol important în apariția bolii. Printre factorii favorizanți se numără:

  • alimentația săracă în fibre și bogată în carne roșie, carne procesată și grăsimi animale;
  • consumul excesiv de alcool;
  • fumatul;
  • sedentarismul și excesul ponderal.

Cancerul colorectal poate evolua mult timp fără simptome. Când acestea apar, cele mai frecvente sunt:

  • modificarea persistentă a tranzitului intestinal (diaree, constipație sau alternanța lor);
  • sânge în fecale, roșu sau închis la culoare;
  • senzația de evacuare incompletă după defecație și crampe abdominale repetate;
  • anemie prin deficit de fier fără o cauză evidentă, în special la adulți.

Colonoscopia este considerată standardul de referință pentru depistarea și diagnosticarea cancerului colorectal. În timpul investigației, medicul poate identifica și îndepărta polipii înainte ca aceștia să devină maligni.

În prezent, majoritatea ghidurilor recomandă începerea screeningului de la vârsta de 45 de ani pentru persoanele cu risc mediu, iar mai devreme pentru cele cu antecedente familiale, boli inflamatorii intestinale sau sindroame genetice asociate cu un risc crescut.

Medic ofera consult si explicatii unui pacient varstnic in timpul vizitei medicale

4. Cancerul gastric și alte tumori ale aparatului digestiv

Tumorile aparatului digestiv includ mai multe tipuri de cancer, fiecare având factori de risc și simptome specifice. Depistarea precoce este importantă, deoarece multe dintre aceste afecțiuni pot evolua o perioadă fără manifestări evidente.

Cancerul gastric apare prin dezvoltarea unor celule maligne în mucoasa gastrică. Printre factorii care favorizează apariția bolii se numără:

  • infecția cronică cu Helicobacter pylori;
  • gastrita atrofică și alte leziuni precanceroase ale stomacului;
  • consumul frecvent de alimente foarte sărate, afumate sau conservate;
  • fumatul și istoricul familial.

Semne care necesită evaluare medicală:

  • indigestie sau disconfort gastric persistent;
  • durere în capul pieptului după mese;
  • senzație de sațietate după cantități mici de alimente;
  • greață persistentă sau dificultăți la înghițire.

Cancerul hepatic apare cel mai frecvent pe fondul unei boli cronice de ficat, precum ciroza asociată infecțiilor cu virusurile hepatitice B sau C, consumului excesiv de alcool sau steatohepatitei asociate disfuncției metabolice (MASH).

Cancerul pancreatic este o afecțiune agresivă, care în stadiile incipiente poate să nu producă simptome. Manifestările sugestive includ:

  • icter instalat brusc;
  • durere persistentă în partea superioară a abdomenului cu iradiere în spate;
  • scădere inexplicabilă în greutate;
  • pierderea poftei de mâncare.

Endoscopia digestivă superioară (EDS) este principala metodă de examinare a esofagului, stomacului și duodenului. Investigația permite identificarea leziunilor suspecte și recoltarea de biopsii, necesare pentru stabilirea diagnosticului.

5. Cancerul de vezică urinară și cancerul renal

Cancerul de vezică urinară și cancerul renal sunt cele mai frecvente tumori ale aparatului urinar la adulți, mai ales la cei de sex masculin. În ambele cazuri, depistarea precoce poate îmbunătăți semnificativ șansele de tratament.

Cancerul de vezică apare la nivelul mucoasei care căptușește interiorul vezicii urinare. Cel mai important factor de risc este fumatul, deoarece substanțele toxice din tutun sunt eliminate prin urină și vin în contact repetat cu peretele vezicii. Riscul este crescut și la persoanele expuse profesional la anumite substanțe chimice, precum coloranții industriali și aminele aromatice.

Semnul de alarmă caracteristic este hematuria (prezența sângelui în urină), de obicei nedureroasă și uneori intermitentă.

Orice episod de sânge în urină necesită evaluare urologică, chiar dacă dispare spontan.

Cancerul renal apare mai frecvent la persoanele cu factori de risc precum:

  • fumatul;
  • obezitatea;
  • hipertensiunea arterială;
  • anumite afecțiuni renale ereditare.

Boala poate evolua fără simptome o perioadă îndelungată, susțin experții MedLife. Atunci când apar manifestări clinice, acestea pot include:

  • durere surdă în zona lombară sau în flanc (în spate, lateral);
  • sânge în urină;
  • apariția unei mase lombare palpabile, mai rar întâlnită în prezent datorită diagnosticului precoce.

Ecografia abdominală este o investigație neinvazivă care poate identifica întâmplător tumori renale sau modificări ale vezicii urinare înainte de apariția simptomelor. Dacă sunt descoperite leziuni suspecte, medicul poate recomanda investigații suplimentare, precum tomografia computerizată (CT), RMN sau cistoscopia.

6. Cancerul testicular: tumora malignă a tânărului adult

Cancerul testicular este cel mai frecvent tip de cancer la bărbații cu vârste între 15 și 40 de ani. Deși este o afecțiune rară comparativ cu alte neoplazii, are un prognostic foarte bun atunci când este diagnosticată și tratată precoce.

Printre principalii factori de risc se numără:

  • criptorhidismul (testicul necoborât în scrot în copilărie);
  • antecedentele familiale de cancer testicular;
  • anumite tulburări de dezvoltare testiculară (sindroame de disgenezie testiculară).

Autoexaminarea lunară a testiculelor, de preferat după un duș cald, poate ajuta la observarea unor modificări care necesită evaluare medicală. Deși nu este recomandată oficial ca metodă de screening pentru toți bărbații, ea poate crește gradul de conștientizare, mai ales la cei cu risc crescut.

Semne de alarmă:

  • apariția unui nodul dur, de obicei nedureros, la nivelul unui testicul;
  • creșterea în volum sau modificarea consistenței testiculului;
  • senzație de greutate sau disconfort în scrot ori în regiunea inghinală.

Tratamentul începe, de regulă, cu îndepărtarea chirurgicală a testiculului afectat (orhidectomie radicală). În funcție de tipul tumorii și de stadiul bolii, pot fi recomandate supravegherea activă, chimioterapia, radioterapia (în anumite tipuri de tumori) sau alte tratamente oncologice.

Atunci când este diagnosticat în stadiu incipient, cancerul testicular are o rată de supraviețuire la 5 ani de peste 95%, fiind unul dintre cancerele cu cel mai bun prognostic.

Protocolul de reducere a riscului apariției celor mai frecvente tipuri de cancer la bărbați

Conform specialiștilor MedLife, nu toate tipurile de cancer pot fi prevenite, însă numeroase studii arată că adoptarea unui stil de viață sănătos și participarea la programele de screening pot reduce semnificativ riscul de îmbolnăvire și pot favoriza depistarea precoce.

Măsuri recomandate pentru reducerea riscului:

  • renunță la fumat și evită expunerea la fumul de tutun - limitează consumul de alcool, deoarece aceste obiceiuri cresc riscul mai multor tipuri de cancer;
  • menține o greutate corporală sănătoasă printr-o alimentație echilibrată, bogată în legume, fructe, cereale integrale și fibre și prin limitarea alimentelor bogate în zahăr, grăsimi saturate și carne procesată;
  • fă mișcare în mod regulat - cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână (echivalentul a aproximativ 30 de minute în majoritatea zilelor) contribuie la reducerea riscului pentru mai multe forme de cancer;
  • protejează-ți pielea de radiațiile ultraviolete, folosind creme cu factor de protecție solară (SPF), haine adecvate și evitând expunerea prelungită la soare în intervalele cu radiații intense (intervalul 11:00 – 18:00);
  • respectă programul de controale preventive recomandat de medicul de familie sau de medicul specialist - investigațiile de screening sunt stabilite în funcție de vârstă, istoricul familial și factorii individuali de risc.

De ce să alegi MedLife pentru screeningul și tratamentul oncologic pentru bărbați

Depistarea precoce și accesul la investigații performante pot crește șansele unui diagnostic rapid și ale unui tratament adaptat fiecărui pacient. O abordare integrată facilitează colaborarea dintre specialiști și scurtează timpul până la stabilirea planului terapeutic.

În Rețeaua MedLife, pacienții pot beneficia de:

  • programe de screening dedicate bărbaților, care pot include consultații de specialitate, analize precum PSA sau testele pentru depistarea sângerărilor oculte în scaun (FIT/FOBT), precum și investigații imagistice recomandate în funcție de vârstă și factorii de risc;
  • tehnologii moderne de diagnostic, inclusiv endoscopie și colonoscopie de înaltă rezoluție, ecografie, tomografie computerizată (CT), RMN multiparametric și PET-CT, atunci când sunt indicate pentru diagnostic sau stadializare;
  • evaluare multidisciplinară prin Tumor Board, unde cazurile sunt analizate de o echipă formată din oncologi, chirurgi, radioterapeuți, imagiști și medici anatomopatologi, pentru alegerea celei mai potrivite strategii terapeutice;
  • acces la tratamente chirurgicale și oncologice moderne, inclusiv intervenții minim invazive, atunci când sunt indicate, precum și terapii sistemice personalizate, în funcție de tipul și stadiul bolii.

Întrebări frecvente despre cele mai frecvente tipuri de cancer la bărbați

La ce vârstă ar trebui un bărbat să înceapă testarea PSA pentru cancerul de prostată?

Dacă nu am fumat niciodată, pot face cancer pulmonar?

Un rezultat pozitiv la testul de sângerare ocultă în scaun înseamnă neapărat cancer colorectal?

Cum se realizează corect autoexaminarea testiculară acasă?

Ce analize uzuale de sânge pot ridica suspiciunea prezenței unei tumori maligne?

Bibliografie

  1. CDC. “Cancer and Men.” Cancer, 2024, https://www.cdc.gov/cancer/features/cancer-and-men.html. 
  2. Fletcher, Jenna . “Most Common Cancer Types: Based on Sex and Race.” Www.Medicalnewstoday.Com, 14 Jan. 2022, https://www.medicalnewstoday.com/articles/what-are-the-most-common-types-of-cancers. 
  3. American Cancer Society. “Cancer Facts for Men.” Www.Cancer.Org, 27 May 2026, https://www.cancer.org/cancer/risk-prevention/understanding-cancer-risk/cancer-facts/cancer-facts-for-men.html. 
  4. Eldridge, Lynne. “Top 10 Cancers Causing Death in Men.” Verywell Health, 21 Mar. 2024, https://www.verywellhealth.com/top-cancers-causing-death-in-men-2248874. 
  5. Sung, Hyuna, et al. “Global Cancer Statistics 2024: GLOBOCAN Estimates of Incidence and Mortality Worldwide for 34 Cancers in 186 Countries.” CA: A Cancer Journal for Clinicians, vol. 76, no. 4, July 2026, 10.3322/caac.70090.
  6. Prakash, Raveena M . “Frequently Asked Questions — What Are the Common Cancers in Men and Its Causes and Treatments!” Oncarecancer.Com, 2025, https://www.oncarecancer.com/blogs/common-cancer-in-men/. 
  7. Cleveland Clinic. “Prostate Cancer: Symptoms, Diagnosis & Treatment.” Cleveland Clinic, 17 Jan. 2023, https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/8634-prostate-cancer. 

Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică. 

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării