Cele mai frecvente tipuri de cancer la femei

Cancerul de sân: cea mai frecventă neoplazie în rândul femeilor

Cancerul de sân este cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat la femei la nivel mondial. Boala apare atunci când unele celule din țesutul mamar încep să se multiplice necontrolat, cel mai adesea la nivelul canalelor galactofore sau al glandelor care produc laptele.

Principalii factori de risc sunt:

• înaintarea în vârstă;
• mutațiile genetice moștenite, în special BRCA1 și BRCA2;
• istoricul familial de cancer de sân sau ovarian;
• menstruația înainte de vârsta de 12 ani;
• menopauza după vârsta de 55 de ani.

Semne care necesită evaluare medicală:

• apariția unui nodul la sân sau în axilă, mai ales dacă este dur, nedureros și persistă;
• modificarea formei sau dimensiunii sânului;
• retracția mamelonului sau modificări ale pielii, precum aspectul de „coajă de portocală”, înroșire ori încrețire;
• scurgeri spontane din mamelon, în special dacă sunt cu sânge.

Autoexaminarea sânilor ajută femeia să își cunoască aspectul normal al sânilor și poate facilita observarea unor modificări noi. Deși nu înlocuiește investigațiile medicale, este recomandată lunar, după terminarea menstruației.

Ecografia mamară este frecvent utilizată la femeile tinere, în special sub 40 de ani, deoarece țesutul mamar este mai dens și poate fi evaluat mai bine prin această metodă.

Mamografia digitală bilaterală rămâne principala investigație de screening după vârsta de 40 de ani. Frecvența efectuării acesteia (de regulă la 1-2 ani) se stabilește în funcție de vârstă, factorii de risc și recomandările medicului.

Cancerul pulmonar: o amenințare în creștere pentru femei

Cancerul pulmonar este una dintre principalele cauze de deces prin cancer la femei. Deși fumatul rămâne cel mai important factor de risc, boala apare și la femei care nu au fumat niciodată, în special sub forma adenocarcinomului, cel mai frecvent tip de cancer pulmonar la nefumători.

Principalii factori de risc includ:

• fumatul activ;
• expunerea la fumatul pasiv;
• poluarea aerului;
• expunerea profesională la substanțe precum azbestul sau radonul;
• predispoziția genetică și, posibil, influența unor factori hormonali.

Semne și simptome de alarmă:

• tuse persistentă sau care se agravează sau își modifică caracteristicile în timp;
• dificultăți de respirație (dispnee) chiar și la eforturi mici;
• respirație șuierătoare;
• durere toracică accentuată la tuse sau inspirație profundă;
• expectorație cu sânge (hemoptizie).

Aceste simptome nu înseamnă întotdeauna cancer, însă necesită evaluare medicală dacă persistă.

Pentru persoanele cu risc crescut, în special cele cu un istoric important de fumat, computerul tomograf toracic cu doză redusă de radiații (LDCT) este metoda recomandată de screening. Studiile au arătat că această investigație poate reduce mortalitatea prin depistarea tumorilor în stadii incipiente, când tratamentul este mai eficient.

Cancerul endometrial (cancerul de corp uterin) și cancerul ovarian

Deși afectează organe diferite, cancerul endometrial și cancerul ovarian apar frecvent după menopauză și necesită evaluare rapidă atunci când apar simptome sugestive.

Cancerul endometrial se dezvoltă la nivelul mucoasei care căptușește interiorul uterului (endometrul). Este cea mai frecventă formă de cancer ginecologic în țările dezvoltate și apare mai ales după menopauză.

Factori care cresc riscul:

• obezitatea;
• expunerea prelungită la estrogen neechilibrat de progesteron;
• anumite terapii hormonale;
• absența sarcinilor și alte afecțiuni care cresc nivelul și durata expunerii endometrului la estrogeni.

Semnul de alarmă cel mai important este orice sângerare vaginală apărută după menopauză. Aceasta necesită evaluare medicală fără întârziere, de obicei prin ecografie transvaginală și, dacă este indicat, biopsie endometrială.

Cancerul ovarian este adesea numit „ucigașul tăcut”, deoarece în stadiile incipiente produce simptome nespecifice, care pot fi ușor confundate cu alte afecțiuni digestive sau urinare.

Simptome care pot ridica suspiciunea includ:

• balonare persistentă;
• creșterea volumului abdomenului;
• senzația de sațietate după cantități mici de alimente;
• urinări frecvente sau imperioase.

La femeile cu risc genetic crescut (de exemplu: purtătoare ale mutațiilor BRCA1 sau BRCA2 ori cu istoric familial important), medicul poate recomanda monitorizare periodică prin ecografie transvaginală și determinarea markerului tumoral CA-125/scor Roma. Totuși, aceste investigații nu sunt recomandate ca metode de screening pentru femeile cu risc mediu, deoarece nu s-a demonstrat că reduc mortalitatea în populația generală.

Planul general de reducere a riscului oncologic la femei

Nu toate cazurile de cancer pot fi prevenite, însă specialiștii estimează că un procent important dintre ele este asociat cu factori de risc modificabili. Adoptarea unui stil de viață sănătos și participarea la programele de screening pot reduce riscul de îmbolnăvire și pot favoriza depistarea precoce.

Măsuri recomandate pentru reducerea riscului oncologic:

• adoptă o alimentație de tip mediteranean, bogată în legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, pește și grăsimi sănătoase, limitând consumul de alimente ultraprocesate și carne procesată;
• menține o greutate corporală sănătoasă prin activitate fizică regulată și o alimentație echilibrată, deoarece excesul ponderal este asociat cu mai multe tipuri de cancer;
• vaccinează-te împotriva HPV, conform recomandărilor medicale; vaccinarea reduce semnificativ riscul de infecție cu tulpinile de HPV implicate în apariția cancerului de col uterin și a altor tipuri de cancer asociate acestui virus;
• renunță la fumat și evită expunerea la fumatul pasiv; de asemenea, limitează consumul de alcool, deoarece chiar și cantitățile moderate pot crește riscul unor tipuri de cancer;
• respectă controalele medicale preventive, inclusiv consultațiile periodice la medicul de familie și ginecolog, precum și investigațiile de screening recomandate în funcție de vârstă și de factorii individuali de risc.

Aceste măsuri nu garantează prevenirea cancerului, dar contribuie la reducerea riscului și cresc șansele ca boala să fie depistată într-un stadiu în care tratamentul este mai eficient.

De ce este important screeningul și accesul la o abordare multidisciplinară

Depistarea precoce a cancerului poate crește șansele unui tratament eficient și poate permite identificarea bolii în stadii incipiente, când opțiunile terapeutice sunt mai numeroase. De asemenea, colaborarea dintre specialiști din mai multe domenii contribuie la stabilirea unui plan de tratament adaptat fiecărei paciente.

O abordare completă poate include:

• programe de screening adaptate vârstei și factorilor de risc, precum consultația ginecologică, testul Babeș-Papanicolau, testarea HPV, ecografia mamară sau mamografia;
• investigații imagistice și de laborator recomandate pentru diagnostic, stadializare și monitorizarea bolii;
• examinări histopatologice, imunohistochimice și teste genetice, atunci când sunt necesare pentru caracterizarea tumorii și alegerea tratamentului;
• colaborarea dintre oncolog, ginecolog, chirurg, imagist, anatomopatolog, radioterapeut și alți specialiști implicați în îngrijirea pacientei.

O evaluare coordonată și accesul la investigațiile necesare pot facilita diagnosticul, planificarea tratamentului și monitorizarea pe termen lung.