PREVENȚIE

23 Ianuarie 2023

Analize și investigații recomandate pentru femeile cu vârsta între 40 și 50 de ani

scris de

Echipa medicală MedLife

femeie de 40 de ani zambind

Informații generale despre analizele și investigațiile uzuale recomandate femeilor între 40 și 50 de ani

Odată cu înaintarea în vârstă, corpul femeii suferă o serie de transformări. După 40 de ani, organismul începe, treptat, să se deterioreze din cauza solicitărilor la care este supus, iar metabolismul și funcțiile celulare încetinesc.

Moștenirea genetică, fumatul, dieta dezechilibrată, stresul, lipsa activităților sportive – toate își pun amprenta asupra corpului femeii. Pentru a preveni apariția unor boli grave, sunt importante adoptarea unui stil de viață sănătos și controalele medicale regulate.

Pentru femeile de 40 – 50 de ani, din lista investigațiilor anuale obligatorii nu ar trebui să lipsească analizele complete de sânge și de urină, consultul ginecologic și mamografia. De asemenea, în cazul fumătoarelor, un control pneumologic este obligatoriu, cel puțin o dată pe an.

Analize și investigații recomandate

Screeningul periodic este foarte important pentru identificarea timpurie a unor afecțiuni grave, precum cancerul, diabetul sau osteoporoza. Acestea pot fi depistate încă din faza incipientă, chiar înainte să apară simptomele, ceea ce le face mult mai ușor de tratat.

Există multe tipuri de investigații, recomandate la anumite vârste. Unele sunt de rutină, altele depind de antecedentele familiale, de propriul istoric medical sau de factorii de risc.

Analize din probe de sânge

Analizele de sânge oferă cea mai bună imagine asupra stării generale de sănătate. Sunt, de asemenea, o modalitate la îndemână de a descoperi din timp o eventuală problemă de sănătate și de a monitoriza răspunsul organismului la tratamentele urmate:

  • Hemoleucograma - este un test de screening esențial în diagnosticul și monitorizarea bolilor hematologice; poate fi utilizat și ca test de rutină sau dacă medicul specialist suspectează prezența unei infecții în organism.
  • Proteina C reactivă (CRP) și viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) – markeri inflamatori a căror creștere poate indica infecții bacteriene, boli autoimune, neoplazii sau hemopatii maligne.
  • Fibrinogen - este și el un marker inflamatoriu și un factor important al coagulării care scade în insuficiențe hepatice sau coagulopatii de consum.
  • Alaninaminotransferaza (GPT/ ALAT/ ALT) - măsoară cantitatea enzimei ALT din sânge. Nivelurile acesteia pot crește în cazul unei afecţiuni hepatice, aşa că medicii folosesc frecvent analiza pentru a evalua sănătatea ficatului.
  • Aspartataminotransferaza (TGO/GOT/AST/ASAT) - face parte din setul de analize de screening uzuale pentru femeile de 40 – 50 de ani și este un indicator al funcționării ficatului, iar creșteri ale nivelului acesteia în sânge pot să apară chiar înainte de apariția simptomelor și a semnelor clinice.
  • Glucoza serică (glicemie) – este una dintre analizele recomandate în setul uzual de screening, pentru diagnosticarea diabetului.
  • Colesterol - analiză folosită pentru evaluarea funcției hepatice și a celei biliare, a mecanismului de absorbție intestinală, a bolilor arterelor coronare și a funcției tiroidiene.
  • Trigliceride - pe baza analizei, medicul poate decide dacă există un risc pentru pacienții cu ateroscleroză, cu hipertensiune arterială, obezitate și/ sau diabet zaharat.
  • Calciu total – analiză de sânge utilă în screeningul osteoporozei și în diagnosticarea unei serii de afecțiuni, precum: disfuncții paratiroidiene, boli ale oaselor, carcinoame, sindroame de malnutriție și malabsorbție, carență de vitamina D, boli renale, pancreatită acută, boli ovariene.
  • Ureea serică – analiza este utilizată, în special, ca măsură a disfuncției renale, dar oferă informații importante și despre funcția hepatică sau aportul proteic prin alimentație.
  • Creatinină serică - test de sânge ce pune în evidență modul în care funcționează rinichii. Nivelul variază în funcție de dimensiunea și de masa musculară a pacientului, de aceea femeile au adesea un nivel de creatinină mai scăzut decât bărbații, indiferent de vârstă.
  • Sodiu seric - analiza identifică dacă în organism există suficient sodiu pentru funcționarea normală a țesuturilor și organelor şi ajută la diagnosticarea și la determinarea cauzei unui dezechilibru electrolitic.
  • Potasiu seric – analiza se recomandă pentru diagnosticarea sau monitorizarea funcției renale.
  • Antigenul HBs (ag HBs) - reprezintă primul marker imunologic ce apare în urma infecției cu virusul hepatitic B și are ca scop identificarea prezenței infecției la nivelul organismului uman. Rezultatul unei determinări Ag HBc poate fi negativ sau pozitiv.
  • Anticorpii anti HCV – testul este utilizat în diagnosticarea hepatitei C, însă poate fi recomandat de medicul specialist și ca test de rutină. Valoarea de referință poate fi exprimată ca rezultat pozitiv/ negativ sau sub forma nonreactiv/ echivoc/ reactiv, astfel.
  • Anticorpii anti-HIV şi testarea antigenului HIV (p24) - sunt analizele solicitate pentru depistarea şi diagnosticarea infecţiei provocate de virusul imunodeficienței umane HIV.
  • TSH - este una dintre cele mai importante analize de sânge, pe care orice femeie trebuie să o facă periodic, pentru a afla dacă suferă de o disfuncție a glandei tiroide. Femeile sunt mai predispuse decât bărbații la a avea o tiroidă insuficient de activă (hipotiroidism) sau una excesiv de activă (hipertiroidism).
  • Vitamina D – analiza de sânge este cea mai bună modalitate de a diagnostica deficiența de vitamina D din organism; pe baza acestui test, medicul poate obține o imagine clară a sănătății osoase și a metabolismului calciului în organism.
  • HDL (colesterolul „rău”) - ajută la screening-ul, monitorizarea și diagnosticarea problemelor care afectează inima, vasele de sânge și circulația sângelui.
  • LDL (colesterol bun) – testarea este recomandată femeilor cu vârste cuprinse între 40 şi 50 de ani pentru evaluarea riscului de ateroscleroză și boli coronariene.
  • testul ROMA - este o investigație absolut necesară pentru femeile de peste 40 de ani; pe baza lui se poate evalua riscului de cancer ovarian.

Valorile crescute nu pot fi interpretate fără a lua în calcul câteva aspecte importante, precum vârsta pacientei și poziționarea în raport cu menopauza.

Analize din probe de urină

Analiza sumarului de urină furnizează informații relevante și valoroase pentru o multitudine de afecțiuni, fiind un test de diagnostic și prognostic. Examenul de sumar de urină reprezintă una dintre investigațiile de rutină de mare importanță, întrucât, de cele mai multe ori, rezultatele sale patologice apar ca primă și singură expresie a unei afectări renale.

La femeile cu vârsta între 40 și 50 de ani, examen biochimic al urinei trebuie să indice un pH normal de 5-8 și o densitate de 1010-1025, iar proteinele, glucoza, bilirubina, leucocitele și hematiile trebuie să fie absente.

Pe baza acestei analize se pot identifica o serie de afecțiuni, precum: guta, hiperaciditatea gastrică, afecțiunile renale, tulburările circulatorii, bolile infecțioase, intoxicațiile diverse, lupusul eritematos sistemic, diabetul zaharat, unele boli hepatice sau endocrine.

Analize din materiale fecale

Analiza pentru depistarea hemoragiilor oculte este recomandată femeilor de 40 – 50 de ani ca metodă de screening pentru cancerul colorectal.

Hemoragiile oculte în materiile fecale se referă la acele sângerări care nu pot fi văzute cu ochiul liber și a căror sursă poate fi unul dintre segmentele tubului digestiv, cum ar fi esofagul, stomacul, duodenul sau jejunul.

Rezultatele analizei pentru hemoragii oculte se prezintă ca pozitiv sau negativ. Un rezultat pozitiv indică existența unei hemoragii digestive, dar nu poate determina locul în care se produce. Pe baza unui astfel de rezultat nu poate fi pus un diagnostic, dar el indică necesitatea unor investigații suplimentare, cum este colonoscopia.

Cea mai des întâlnită cauză pentru hemoragiile oculte este ulcerul gastric sau duodenal, apoi urmează eroziunile gastrice, esofagiene sau duodenale, malformațiile vasculare ale tubului digestiv, varicele esofagiene sau cancerele digestive (mai ales cel de colon).

pacienta discuta cu medicul

Examen ginecologic

Fiecare etapă din viața unei femei este diferită, astfel că schimbările hormonale sau de vârstă, pot avea un impact asupra sănătății aparatului genital. Între 40 și 50 de ani, o femeie ar trebui să facă două controale ginecologice pe an.

Examenul ginecologic se face după menstruație, iar cu 24 de ore înainte nu trebuie făcute dușuri intravaginale, nu trebuie folosite tampoane, creme sau supozitoare intravaginale și trebuie evitat contactul sexual.

Vizita la ginecolog presupune mai mulți pași:

  • anamneza: discuția cu medicul, în care acesta se va interesa despre:
    • durata ciclului menstrual/ data și durata ultimei menstruații;
    • date despre sângerările menstruale: frecvența, durata, cantitatea lor;
    • simptomele dinainte și din timpul perioadei de menstruație;
    • dacă și ce fel de metodă contraceptivă folosește pacienta;
    • istoricul sarcinilor;
    • dacă pacienta este fumătoare sau consumă alcool.
  • examen clinic;
  • investigații de laborator sau paraclinice:
    • testul Babeș-Papanicolau: este o analiză medicală de rutină, recomandată periodic oricărei femei cu vârsta de peste 18 ani; este un test medical cu rol preventiv care poate indica, din timp, dacă există o problemă de sănătate de natură ginecologică, iar în baza lui se poate stabili tratamentul cel mai potrivit pacientei.

Rezultatul unui test Papanicolau (clasic sau în mediu lichid) poate indica dacă celulele analizate prezintă modificări, în special unele cauzate de infecții cu HPV, dar nu poate să arate dacă există o infecție cu HPV și care ar fi tipul acesteia.

Identificarea unor celule anormale nu înseamnă întotdeauna că pacienta are cancer, ci, în cele mai multe cazuri, că există leziuni la nivelul colului uterin care au nevoie de tratament pentru a nu degenera, crescând riscul ca în timp să ducă la cancer.

  • testul HPV - tipaj viral identifică nu doar prezența infecției cu human papilloma virus în organism, ci și a tipului tulpinii prezente. Nu toate tulpinele sunt periculoase, de aceea este important tipajul viral, care identifică precis care este tulpina prezentă.

Rezultatele testului HPV pot fi: normal - HPV nu este prezent sau anormal - HPV este prezent.

Ecografie mamară

Cancerul mamar afectează predominant femeile în perioada de premenopauză, cu un maxim de frecvență între 40 și 50 de ani. Iată de ce o ecografie mamară este absolut necesară, cel puțin o dată pe an.

Un rezultat ecografic complet va cuprinde o descriere a regiunilor mamare, a leziunilor existente și localizarea lor, câteva concluzii/ observații ale medicului, un scor BI-RADS (Breast Imaging - Reporting and Database System) de la 0 la 6, util în stabilirea conduitei terapeutice ulterioare.

După vârsta de 40 de ani este recomandată și mamografia. Aceasta permite o imagine de ansamblu; dezavantajul este, însă, că procedura este mai dureroasă, deoarece presupune o compresie a sânului. Mamografia este obligatorie pentru depistarea unor focare de microcalcificări de tip malign, fiind o metodă rapidă și directă de depistare a neoplaziei mamare, în special la sânii cu structură predominant adipoasă (la vârste avansate).

Ecografie abdomino-pelvină

Ecografia abdomino-pelvină este o metodă nedureroasă și neinvazivă prin care se pot vizualiza chiar și cele mai mici formațiuni de la nivelul abdomenului și pelvisului: ficatul, vezica biliară, rinichii, splina, pancreasul, vezica urinară, uterul, trompele uterine și ovarele.

Prin ecografia abdomino-pelvină pot fi depistate:

  • boli ale ficatului: ciroză, tumori benigne şi maligne, chisturi, hematoame, abcese;
  • boli ale colecistului (fierii): calculi (pietre), polipi, tumori maligne;
  • boli ale pancreasului: pancreatită, tumori benigne şi maligne;
  • boli ale rinichilor: calculi, tumori, malformaţii congenitale;
  • boli ale splinei: splenomegalia (mărirea splinei în diverse boli: leucemii, limfoame, ciroză hepatică, infecţii cronice etc.);
  • boli ale uterului şi anexelor: fibrom uterin, cancer, chisturi ovariene;
  • ascită: acumulare anormală de lichid (apă) în abdomen;
  • anevrismul arterei aorte abdominale: dilatarea anormală a celei mai importante artere din abdomen.

Consult pneumologic anual în cazul fumătoarelor

Între 40 și 50 de ani femeile care sunt fumătoare ar trebui să își controleze anual funcția pulmonară.

Consultul pneumologic include o gamă variată de teste, care măsoară cât de bine inspiră și expiră plămânii și cât de eficient transferă oxigenul în sânge.

Cele trei teste principale ale funcției pulmonare sunt:

  • spirometria: măsoară volumul și debitele pulmonare - cât de mult și cât de repede poate o persoană să inspire și să mențină aerul în plămâni;
  • măsurarea volumului pulmonar: capacitatea de funcționare a plămânilor prin volumul de aer care poate fi respirat (inspirat și expirat). Măsurarea capacității pulmonare ajută la diagnosticarea fibrozei pulmonare;
  • testarea capacității de difuzie: măsoară cât de bine se face trecerea oxigenului de la plămâni în sânge. Rezultatele anormale ale testului indică existența unor afecțiuni ale țesutului pulmonar sau probleme cu circulația sângelui.

Fiecare dintre aceste teste oferă informații diferite despre sănătatea și funcționarea plămânilor și ajută la diagnosticarea și monitorizarea bolilor respiratorii.

La cât timp este recomandată refacerea acestor analize și investigații

La 40 de ani și după această vârstă, o atenție sporită acordată sănătății ar trebui să fie prioritară. Ne place sau nu, îmbătrânirea este inevitabilă și, odată cu ea, vin și o serie de schimbări în corpul și creierul nostru.

Sănătatea este cea mai importantă. De aceea, este necesar să te asiguri periodic că organismul funcționează la parametri optimi. Analizele medicale au un rol important în unele afecțiuni sau deficiențe. De asemenea, analizele de laborator ajută la depistarea agenților patogeni din organism. Pe baza rezultatelor testelor, medicul specialist poate stabili un diagnostic corect și poate recomanda un tratament adecvat.

Importanța analizelor și controalelor periodice pentru sănătatea organismului

Pe măsură ce metabolismul încetinește după 40 de ani, este important să avem grijă de noi mai mult ca niciodată. În afară de a mânca sănătos, a face suficientă mișcare și a gestiona stresul, se recomandă și investigații medicale de rutină. Frecvența lor ar trebui să fie anuală, însă, în cazul în care există anumite afecțiuni cunoscute sau suspiciuni privind unele boli, medicul de familie sau specialistul pot recomanda anumite teste* și analize și mai des (cum ar fi examenul ginecologic sau ecografia mamară).

Abonamentul medical individual MedLife a fost creat special pentru ca tu să poți avea grijă mai ușor de tine și de familia ta. Un astfel de abonament îți permite să previi, să monitorizezi, să primești un diagnostic concis și un tratament eficient.

*Notă: Analizele, investigațiile și controalele descrise în acest articol reprezintă o serie de recomandări generale. 
Pentru recomandări personalizate în funcție de nevoile și de istoricul medical, te rugăm să apelezi Call Center-ul MedLife pentru a stabili o programare la medicul specialist.
Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.

 

Bibliografie:

  1. “Health Screenings for Women Ages 40 to 64: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2022, https://medlineplus.gov
  2. “Health Checklist for Women over 40.” WebMD, WebMD, 2007, www.webmd.com
  3. “Health Checks for Women 40-60.” Jean Hailes, 2022, www.jeanhailes.org.au
  4. “Manage Your Health in Your 40s.” Healthdirect.gov.au, Healthdirect Australia, 15 Feb. 2022, www.healthdirect.gov.au
  5. Splice Marketing. “Peregian Family Medical Centre.” Peregian Family Medical Centre, 30 June 2019, www.peregianfamilymedical.com.au



Solicită o programare

Aici puteți să solicitați o programare pentru serviciile noastre de oriunde vă aflați, fără telefon și fără vizită în clinică.

Analizele cu bilet de trimitere în decontare cu Casa de Asigurări de Sănătate se recoltează doar în baza unei programări prealabile.


Pasul 1

Detaliile Pacientului



Pasul 2

Detaliile Programării


©2023 Acest site este proprietatea Medlife S.A. Toate drepturile rezervate.